Mitropolitul Macarie Maletitz: „Bisericile locale nu trebuie să aibă îndoieli în legătură cu hirotoniile” – internet publishing Cerkvarium

Меню сайта

07
Sat, Dec

Mitropolitul Macarie Maletitz: „Bisericile locale nu trebuie să aibă îndoieli în legătură cu hirotoniile”

Analytics
Tools
Star InactiveStar InactiveStar InactiveStar InactiveStar Inactive
 

Despre situația în BOaU, tranzițiile parohiilor, diplomații străini, hirotoniile în BOAU și detaliile din culise ale Sinodului de Unificare

Vineri, 23 august 2019

Extras dintr-un interviu al Mitropolitului Macarie (Maletitz)

acordat jurnaliştilor Tatiana Derkatch şi Dmytro Horyevoy.

Traducere în română: Ierom. Dr. Stefan Toma

Mitropolitul Macarie (Maletitz) a fost Întâistătător al uneia dintre cele două Biserici (a aşa-numitei „Biserică Ortodoxă Autocefală Ucraineană”), care au fost integrate pe deplin în Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Chiar dacă a fost conducător al unei structuri bisericeşti, a renunţat la premise de întâietate şi nu a încercat să-şi asume vreun rol de autoritate eclesială. În acest interviu, Mitropolitul Macarie vorbeşte despre situaţia actuală din Biserica Ortodoxă a Ucrainei, despre integrarea parohiilor aparţinând Patriarhiei Moscovei, despre rolul diplomaţilor străini în procedura de acordare a autocefaliei, despre anumite presupuneri cu privire la hirotoniile din cadrul „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene”, ca şi despre anumite amănunte din desfăşurarea Sinodului Unificator. 

A: În legătură cu unitatea internă a Bisericii Ortodoxe din Ucraina şi aderarea anumitor parohii (din Patriarhia Moscovei) 

Tatiana Derkatsch: Cum percepeţi Înaltpreasfinţia Voastră acum procedura de consolidare a unităţii Bisericii Ortodoxe din Ucraina? Există conflicte sau decurge în mod calm întregul proces? Continuă procesul de unificare sau a îngheţat cumva totul? 

Mitropolitul Macarie: Consolidarea stabilităţii Bisericii Ortodoxe din Ucraina se află în plină desfăşurare. Datorită Sanctităţii Sale, Patriarhului Ecumenic Bartolomeu , ca şi a Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice, Biserica Ortodoxă a Ucrainei s-a născut ca rezultat al unirii celor două Biserici: a „Bisericii Ortodoxe Ucrainiene – Patriarhia Kievului” şi a „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene”, pe lângă care s-au alăturat în această lucrare de unificare bisericească şi Mitropolitul Simeon şi Alexandru din „Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei”. Dacă unirea celor două Biserici nu s-ar fi petrecut de facto, nu ar fi existat binecuvântarea şi hotărârea Sanctităţii Sale, a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu de a recunoaşte Biserica Ortodoxă a Ucrainei, fără ca această unire, aşadar, să fi reuşit. Voi explica de ce: pentru că, Patriarhul Filaret de atunci, nu ar fi acceptat niciodată o altă titulatură (n.tr. a noii Biserici), în afară de „Patriarhia Kievului”. Consider că împărţirea credincioşilor între Biserica Ortodoxă a Ucrainei şi „Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei” este un fenomen trecător. Nu aş mai vorbi de faptul că astăzi această împărţire mai există cu adevărat. În prezent, 75% dintre ucrainieni au decis de cine vor să ţină, poziţionându-se în favoarea existenţei unei Biserici Ortodoxe locale. Aşteaptă însă. Îi ţin în aşteptare diverse calomnii şi inadvertenţe rusofile. Îi ţin în aşteptare clericii. Biserica Ortodoxă a Ucrainei nu trebuie să treacă la încercarea de acaparare de parohii (n.tr. din Patriarhia Moscovei), ci să muncească, să-i îndrume pe clerici şi totul va evolua pozitiv. 

Tatiana Derkatsch: Poate aici nu este tactica corectă? Când parohia este convinsă şi hotărăşte să se alipească Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, începe o procedură legală specifică, ajungându-se la conflict cu preotul paroh, parohia se împaete şi încep scandalurile... Poate trebuie să se schimbe ceva în mod profund? Adică, înainte să aibe loc o serie de consultări/tratative? 

Mitropolitul Macarie: Eu cred ca aşa ceva nu este bine. Am spus în Sinod Preafericitului Părinte Epifanie, ca şi ierarhilor sinodali, că nu e nevoie să lucrăm învreun fel pentru a scinda parohiile. Noi trebuie să lucrăm în aşa fel cu clericii, astfel încât să ne îndreptăm spre o unitate mai profundă. Asta va fi o rană pentru Biserica Ortodoxă Rusă. Şi un astfel de demers trebuie să fie sincer şi deschis. 

Tatiana Derkatsch: Însă ceva îi face inabordabili pe clericii Patriarhiei Moscovei. Să fie oare frica faţă de episcopul lor? Să existe oare vreun fel de dependenţă economică? 

Mitropolitul Macarie: Îmi aduc aminte de anul 1989. La prima întâlnire pe care a aranjat-o preotul Ioan Pasoulia, s-au aflat în jur de 15 preoţi (Ioan Pasoulia şi Vladimir Giarema erau preoţi parohi la biserica „Sfinţii Petru şi Pavel” din Lvov). Această întrunire a fost prima, în care căreia s-a şi anunţat ruperea de Biserica Ortodoxă Rusă şi alipirea la noua „Biserică Ortodoxă Autocefală Ucraineană”. Şi atunci, presbiterul mitrofor Vladimir Giarema (devenit ulterior Patriarhul Dimitrie al „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene”) a spus: „Eu am făcut primul pas cu parohia „Sfinţii Petru şi Pavel”, acum însă trebuie să mă sprijiniţi şi voi pentru a putea avea rezultat”. Din cei 15 preoţi au semnat 6. Şi s-au întâmplat următoarele. Unul dintre preoţi a luat stiloul pentru a semna, moment în care un alt preot i-a luat stiloul din mână, spunându-i: „Să nu faci asta!” După aceasta, ceilalţi au mers la aceşti 6 preoţi care arau pregătiţi să semneze alipirea lor la „Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană” şi le-au spus: „Să nu faceţi asta!” Am văzut aceasta cu ochii mei şi mi-au mărturisit-o şi ceilalţi preoţi după aceea. Asta a fost aşadar Biserica Rusă! Acum există însă o Biserică locală independentă. Şi după cum cunoaşteţi, atât în politică, cât şi în Biserică, există foarte puţini oameni curajoşi – aceasta e o tragedie în Ucraina. 

Tatiana Derkatsch: Nu ar fi atunci poate de preferat, să nu ne grăbim să facem noi statute (ale parohiilor, după schimbarea jurisdicţiei), ci să căutăm mai întâi să ajungem la o înţelegere? Astfel nu ar exista motiv pentru episcopii Patriarhiei Moscovei să dea drumul la paraşute „de salvare” (adică personal plătit al Bisericii Ruse, care să se îngrijească să nu aibe loc scandaluri în adunările parohiale, atunci când acestea doresc să supună la vot trecerea de partea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei)? Adică, dacă întreaga parohie este pentru alipirea la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, însă preotul paroh spune: „S-a terminat, aşadar, nu pot să fiu alături de voi. Să mergeţi şi să vă faceţi un nou statut” (adică, o altă parohie). Atunci, avem o problemă: Am început alipirea parohiilor printr-o tactică de război fulgerător (iminent), motiv pentru care au şi apărut aceste confruntări. 

Mitropolitul Macarie: Aceasta este o greşeală. Eu i-aş fi sfătuit pe cei ce au procedat aşa, să nu mai continue în acest mod. Şi să nu lucrăm doar cu preoţii, ci şi cu episcopii. Aici însă trebuie să ne trecem peste mândrie. Noi clericii nu ar trebui să dăm dovadă de mândrie. Din păcate însă, aceasta are o mare influenţă asupra noastră. Chiar dacă până acum o astfel de abordare (adică, contactele cu ierarhia Patriarhiei Moscovei)nu a dat încă roade, poate cu toate acestea să aducă. Eu m-am întâlnit de multe ori cu Mitropolitul Sofronie (e vorba de Mitropolitul Sofronie de Tserkasi, ierarh al Patriarhiei Moscovei, care iniţia s-a poziţionat în favoarea autocefaliei, însă ulterior nu a participat la Sinodul Unificator). 

Tatiana Derkatsch: Şi în ce sens apreciaţi Înaltpreasfinţia Voastră apropierea acestuia de ideea de autocefalie? Ce l-a determinat să fie şovăitor în cele din urmă? Filaret? Însă Filaret nu mai constituie un factor determinant. 

Mitropolitul Macarie: Cred că acesta încă aşteaptă. Deoarece, scaunul Patriarhului Filaret există încă în Sinod... (zâmbet). Eu am vorbit însă şi cu alţi arhierei (ai „Bisericii Ortodoxe Ucrainiene” – a Patriarhiei Moscovei). Nu sunt egoist şi îmi place să stau de vorbă cu ei, ca şi faptul că dau dovadă a fi tot mai deschişi la dialog. Consider că, toate se vor închega, toate vor fi la locul lor în Biserica locală a Ucrainei. Chiar în această vreme avem o situaţie de respiro. 

Tatiana Derkatsch: Este aşa ceva firesc? 

Mitropolitul Macarie: Da, este. Nu putem spune însă că totul s-a oprit. O să continue. Simt asta. După cum am simţit şi în 1989, când am semnat împreună cu aţi 5 preoţi (n.tr. Mitropolitul Macarie a fost unul dintre cei 6 preoţi care au semnat atunci trecerea din Biserica Ortodoxă Rusă în „Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană”). Conştiinţa mea de atunci mi-a spus că, ceea ce se întâmpla nu era întâmplător, că voi trăi să văd o Biserică Autocefală. Nu ştiam atunci că voi deveni preot şi Întâistătător. Nu am ştiut şi nu am aşteptat aşa ceva. 

Tatiana Derkatsch: V-aţi referit deja la rolul lui Filaret. Constituie ameninţare la adresa unităţii Bisericii Ortodoxe din Ucraina? 

Mitropolitul Macarie: Sunt de părere că fostul Patriarh Filaret nu va reuşi să provoace vreo schismă în Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Nu suntem în 1992, când acesta se considera o victimă a Bisericii Ortodoxe Ruse. Pe de o parte, exista atunci un mare ideologist al partidului comunist, fostul preşedinte  (al Ucrainei independente) Leonid Kravschiuk. Dacă nu ar fi existat sprijinul lui, nu cred că s-ar fi putut întâmpla ceva cu Filaret. Pe de altă parte, au fost tensiunile din interiorul „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene”. Preoţii se obosiseră deja din cauza acestor tensiuni. Şi acestea existau, nu putem să nu recunoaştem (n.tr. acestea au contribuit la plecarea unor preoţi din cadrul „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene” la „Patriarhia Kievului” a lui Filaret). Astăzi însă, episcopii, clerul şi societatea ucraineană încearcă să creeze o Biserică Ortodoxă locală unitară şi puternică, care trebuie să urmeze drumul stabilităţii şi dezvoltării. 

Tatiana Derkatsch: Însă, dim moment ce există două jurisdicţii paralele, este această realitate ceva normal în prezent? 

Mitropolitul Macarie: Da, este în regulă. Înainte m-aţi întrebat despre partajarea parohiilor. Eu cred că nu există vreum fel de partajare. Şi aceasta, deoarece, după cum ne arată statisticile, 75% dintre ucrainieni s-au poziţionat în favoarea Tomosului de recunoaştere a noii Biserici. Poate că şi mai mulţi. Este vorba de credincioşi care aparţin şi Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, dar şi „Bisericii Ortodoxe Ucrainiene – Patriarhia Moscovei”. Însă, repet, există un orizont de aşteptare. Şi există apoi, şi cei care deja au luat o hotărâre (de a se integra în Biserica autocefală). Consider că, dacă Biserica Ortodoxă a Ucrainei înaintează înspre unitate şi nu se creează alte tensiuni, vom avea rezultate. 

Tatiana Derkatsch: Adică, factorul Filaret constituie deja un element al trecutului? 

Mitropolitul Macarie: Nu urmează să se mai întâmple nimic cu acesta. 

Dmytro Horyevoy: Înaltpreasfinţitul Filaret este judecat de către unii, deoarece poartă culionul patriarhal, pentru că se numeşte pe sine patriarh şi, deoarece slujeşte încă cu două engolpioane. Am văzut fotografii de la Liturghii. Dumneavoastră slujiţi cu un engolpion şi o cruce. Au fost aceste aspecte ceva ce v-a dezamăgit? 

Mitropolitul Macarie: Eu i-a spus şi personal, în Sinod. „Preafericite, când noi am fost Întâistătători de Biserici, chiar dacă eu nu pot să mă compar cu dumneavoastră, am făcut asta (n.tr. adică, purta şi acesta două engolpioane, un drept doar al Întâistătătorilor Bisericilor Autocefale). Nici Sinodul nu mi-a cerut asta, nici noul Întâistătător, au făcut-o de unul singur. După Sinodul Unificator, la prima Sfântă Liturghie, am dat înapoi un engolpion şi am devenit un simplu episcop al Bisericii Ortodoxe din Ucraina. De ce dumneavoastră nu puteţi să faceţi la fel? Să purtaţi o simplă camilafcă mitropolitană şi să deveniţi un bun sfătuitor al ucenicului dumneavoastră. De ce? Spuneţi-mi!” Filaret m-a privit şi mi.a răspuns printr-o parabolă rusă, subliniind că nu suntem egali. I-am spus că cel mai înalt nu e cel mai înalt, dacă nu are mai multă smerenie. 

Tatiana Derkatsch: Şii de ce dumneavostră, pentru o bună perioadă de timp, nu aţi lichidat Statutul „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene” (n.tr. Mitropolitul Macarie a desfiinţat în mod concret (din punct de vedere legal) statutul legal al „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene” în iulie 2019, la 7 luni după acordarea Tomosului de autocefalie)? A avut şi asta probabil de a face cu Filaret? Cu anumite nesiguranţe, lipsă de încredere? 

Mitropolitul Macarie: Da. Am simţit această lipsă de încredere. Era evident că fostul Patriarh Filaret pusese deja destule condiţii înainte de Sinodul Unificator de la 15 decembrie 2018. Împreună cu episcopii lui, nu au arătat interes în a participa la Sinod. Şi au venit doar după trei ore – nu au spus-o, însă aşa s-a întâmplat – doar când s-au împlinit toate pretenţiile lui Filaret. Doar atunci am conştientizat că Filaret dorea să facă posibilă anularea Sinodului Unificator, şi să se găsească cineva care să poată fi acuzat de aşa ceva. Acesta i-a fost planul. Nu a existat altul. 

B: În legătură cu sprijinirea Autocefaliei de către diplomaţii străini 

Dmytro Horyevoy: Este cunoscut faptul că aceste discuţii de natură bisericească nu au rămas strine de sfera politicului. Se intersectează cu aceasta, într-un mod sau altul. Şi Biserica Ortodoxă Rusă l-a condamnat în mod susţinut pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, că e un instrument al Ministerului de Externe din SUA, că e dependent de SUA şi aşa mai departe. Într-un interviu al Înaltpreasfinţiei Voastre aţi spus că, diplomaţi din SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania s-au preocupat cu aspectul autocefaliei noastre. Astfel stând lucrurile, v-aţi luat cuvintele din Biserica Ortodoxă Rusă şi din canalele media ruseşti de informare, cuvinte care v-au fost prezentate ulteriror, cum că: fără americani şi europeni nu am fi avut autocefalie, care ar fi fost şi un plan al lor. Ce aţi vrut să spuneţi în mod concret în acel interviu?      

Mitropolitul Macarie: Mult noroi au aruncat asupra Sanctităţii Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, ca şi asupra Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice. Asta se cunoaşte nu numai în Ucraina, ci în întreaga lume. Eu mi-am exprimat bucuria şi satisfacţia mea, deoarece diplomaţi ai marilor state ale lumii şi-au arătat interesul nu doar faţă de evoluţiile politice din Ucraina, exprimând-se prin condamnări la adresa Rusiei, ci şi faţă de viaţa spirituală a poporului ucrainean credincios şi evlavios. 

Tatiana Derkatsch: Adică, au luat în vedere aspectul vieţii religioase în luările lor de poziţie? 

Mitropolitul Macarie: Da. Au fost interesaţi să asculte de la mine, ca Întâistătător al fostei „Biserici Ortodoxe Autocefale Ucrainiene”, punctul meu de vedere. Suntem pregătiţi să luăm Tomosul de recunoaştere din partea Ortodoxiei Universale? Suntem pregătiţi să ne unim? Eu le-am răspuns că suntem pregătiţi pentru asta. Şi aceasta nu a fost doar punctul meu de vedere. De multe ori ne-am întâlnit şi am discutat cu episcopi şi preoţi. Astfel că, nu a existat vreo influenţă a marelor state cu privire la hotărârea Sanctităţii Sale. E vorba de o inducere în eroare a propagandei ruse, care se doreşte a fi propagată în întreaga lume. În cadrul convorbirilor mele cu diplomaţi, nu am auzit nici măcar vreun cuvânt legat de aşa zisele încercări de a-l influenţa pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. 

Dmytro Horyevoy: Însă fără dorinţa poporului, fără voia lui Dumnezeu, orice ar fi vrut diplomaţii să facă, nimic nu s-ar fi putut realiza. 

Mitropolitul Macarie: Da. De ce a făcut asta Patriarhul Ecumenic? Penru că aceasta a fost dorinţa credincioşilor. De ce eu, pentru mai bine de 10 ani, l-am pomenit pe Patriarhul Ecumenic? (n.tr. Printr-o hotărâre sinodală din anul 2010, „Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană” a decis ca la Sfânta Liturghie să fie pomenit Patriarhul Ecumenic, ca expresie a dorinţei ei profunde în dobândirea acordării statutului de autocefaliei Bisericii Ucrainei din partea Patriarhiei Ecumenice. Şi aceasta urma să se facă până la dobândirea autocefaliei.) 

Tatiana Derkatsch: Deci, această dorinţă s-a maturizat într-o lungă perioadă de timp? 

Mitropolitul Macarie: Eu am asumat această dorinţă a credincioşilor. Preoţii şi poporul au dorit-o. Doar în eparhia Lvov erau 370 de parohii. În afară de eparhiile Rivne, Volin, Tavrias. Concluzionând, 60 de kilometrii de Crimea ocupată, în oraşul Kalantsak, se află comunitatea noastră, unde Patriarhul Ecumenic Bartolomeu era pomenit neîncetat (n.tr. se face referire la faptul că parohiile „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene” de pe cuprinsul întregii Ucraine doreau să se integreze într-o Biserică canonică locală unitară, care să primească Tomosul de autocefalie din partea Patriarhiei Ecumenice). 

Tatiana Derkatsch: Aşadar, diplomaţii trebuiau doar să înţeleagă că acest demers nu era o lucrare marginală, care ar fi condus la vreo situaţie instabilă? 

Dmytro Horyevoy: Că era o dorinţă venită de jos, de la popor? 

Mitropolitul Macarie: Doreau să fie siguri, dacă noi dorim aşa ceva, dacă avem nevoie de asta. Să se convingă că nu era vorba de vreun plan, care a fost pus la cale de factori guvernamentali (n.tr. adică, fără să existe dorinţa laicatului pentru autocefalie). 

Tatiana Derkatsch: Şi au înţeles că aceasta nu a fost un plan politic al puterii? 

Mitropolitul Macarie: Ne-au văzut sinceritatea, de multe ori şi cu lacrimi pe feţele lor; şi au înţeles că aven nevoie de autocefalie şi o dorim cu adevărat. 

C: În legătură cu hirotoniile episcopilor „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene” 

Dmytro Horyevoy: Însă şi diplomaţii ruşi călătoresc adesea în celelalte Biserici locale, spunând că nu ar trebui să fie dat Tomosul de autocefalie, încercând în orice mod posibil să împiedice autocefalia. 

Tatiana Derkatsch: Au mers până şi la Sinodul Bisericii Greciei, intervenind în treburile interne ale unei alte Biserici locale, însă cu privire la acest aspect tac (n.tr. vezi în legătură cu asta aici: http://www.ippo.ru/news/article/sergey-gavrilov-prinyal-uchastie-v-zasedanii-svyas-404354). 

Mitropolitul Macarie: Da, au intervenit cu adevărat. Eu am o scrisoare interesantă, despre care vă voi spune. Încă în 1993, unul dintre episcopii din Lvov a încercat să facă în Galikia o Mitropolie separată, Mitropolia de Galikia... 

Tatiana Derkatsch: A Patriarhiei Moscovei? 

Mitropolitul Macarie: Da. 

Tatiana Derkatsch: Adică, au dezvoltat acest plan în mod real? Pentru aceştia nu existau deloc probleme cu hirotoniile? 

Mitropolitul Macarie: În anul 2011 au încercat în mod dinamic să şteargă urmele unui insucces. Câţiva dintre episcopii mei preferau să merg sub Patriarhia Moscovei. Însă le-am spus: „Să mergeţi voi! Să vedem, câţi vă vor urma?” Şi mi-au răspuns: „Nu o să ne ia fără tine!” (zâmbete....). 

Dmytro Horyevoy: Adică, erau dispuşi să vă primească fără prescripţii şi fără rehirotoniri? 

Mitropolitul Macarie: Da, fără rehirotoniri. Şi au promis, de asemenea, că toate parohiile ruseşti din Galikia vor ţine de noi. 

Dmytro Horyevoy: Adică, deşi în mod public spuneau credincioşilor că sunteţi schismatici, că nu aveţi har lucrător, ei înşişi vă spuneau în chip tainic că vă recunosc hirotoniile? 

Mitropolitul Macarie: Da. Şi dacă va fi nevoie, o să fac publică această scrisoare. 

Dmytro Horyevoy: Am urmărit linia hirotoniilor. Pe dumneavoastră v-au hirotonit Patriarhul Dimitrie, episcopul Igor Isischenko şi mitropolitul Methodie. Corect? 

Mitropolitul Macarie: Da.

Dmytro Horyevoy: Aşadar, pe Patriarhul Dimitrie l-a hirotonit episcopul Petru (Petrus) şi pe Petru Antonie (Masentisch). Şi toate duc spre episcopii Ioan (Bondarchiuk) şi fratele său Vasile. 

Mitropolitul Macarie: Ecistră trei linii de succesiune. Una de la Mitropolitul Ioan (Bondarchiuk). A doua de la Patriarhul Mstislav (Skripnik). A treia de la fostul Patriarh Filaret prin cea de a doua hirotonie a „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene”. Policarp (Poholiuk) a fost hirotonit de către Patriarhul Mstislav şi de către Antonie (Fialko). 

Dmytro Horyevoy: Ar fi interesant să se facă o cercetare aparte cu privire la toate aceste hirotonii, deoarece există multe calomnii. În primul rând, în ceea ce-l priveşte pe Vichentie Tsekalin. Se consideră că acesta a fost hirotonit episcop în aşa zisa „Biserică a catacombelor”, iar hirotonia a fost făcută de către un episcop activ atunci al Bisericii Ortodoxe Ruse şi un episcop al „Bisericii catacombelor”, care era în comuniune cu ROCOR. Ulterior, ROCOR a fost recunoscută, în sensul că aveau succesiune apostolică, şi drept urmare, Tsekalin avea succesiune apostolică şi hirotonie validă ca episcop. Nu există însă documente evocatoare de la hirotonia lui întru episcop sau vreun act de hirotonisire. El însuşi spunea că KGB, în timpul unei cercetări, i-a luat toate documentele care certificau hirotonia lui. 

Mitropolitul Macarie: Răspunzând la aceste calomnii, aş vrea să spun că episcopul Vichentie Tsekalin nu este şi nu a fost niciodată principalul conducător spiritual al „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene”. Da, a luat parte la anumite hirotonii de episcop în deceniul anilor 1990, ca şi al treilea episcop. Există mărturisirea episcopului Vasile Bondarchiuk, potrivit căreia, la hirotonia lui a luat parte Varlaam Iliousenko, Arhiepiscopul de atunci de Simferopol şi Crimea, însă nu a semnat actele de hirotonie. Există însă martori care certifică faptul că a luat parte la hirotonie. 

Dmytro Horyevoy: Potrivit însă cu învăţătura ortodoxă, e suficient să existe doi episcopi ca să hirotonească un alt episcop, nu e aşa? 

Mitropolitul Macarie: Da, şi Tsekalin a fost al treilea. Eu personal nu l-am întâlnit niciodată, deoarece eu am fost hirotonit episcop în anul 1996. Nu ne-am cunoscut personal. Iar în ceea ce priveşte hirotonia mea, am spus deja că există trei linii de succesiune. 

Dmytro Horyevoy: Întorcându-ne la întrebarea cu care am început. În Biserica Ortodoxă Rusă, aşadar, când plănuiau să facă această Mitropolie de Galikias, erau pregătiţi să vă primească şi nu aveau nicio îndoială asupra validităţii hirotoniilor? 

Mitropolitul Macarie: Nu, nu aveau nicio îndoială. Şi asta înseamnă că Bisericile locale nu trebuie să aibă îndoieli asupra hirotoniilor noastre. Concluzionând, cu privire la Bisericile locale, eu m-a poziţionat întotdeauna în favoarea înţelegerii reciproce şi a dezvoltării relaţiilor frăţeşti între ele. De 15 ani am încercat să feresc „Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană” şi, în mod personal, pe Mitropolitul Metodie de orice fel de confruntare cu Bisericile locale. L-am îndrumat să nu înfiinţeze parohii pe teritoriul altor Biserici locale, adică să nu facă ceea ce a făcut Filaret. 

Sursă: https://cerkvarium.org/en/publications/mass-media/mitropolitis-makarios-maletits-oi-topikes-ekklisies-den-prepei-na-exoun-amfivolies-gia-tis-xeirotonies

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SEO продвижение сайта - LUXEO Работа за границей https://telegra.ph/Kak-pravilno-nachat-zanyatiya-kartingom-12-04